Nu in 31.

 Nu-mi plac Revelioanele,tot timpul le-am urât. Asta pentru că urăsc despărţirile.
Aşa că îţi foarte mulţumesc 2010,ai fost începutul meu. Un început pentru toate..
 Vei rămâne " anul ăla important" în viaţa mea.Cu siguranţă de tine îmi va fi cel mai dor.
     ...o să termin aici. chiar dacă aş avea multe de zis,nu pot...
       Atât.
 
                   Adio.. 

Forgotten

eram eu,fata din faţa monitorului adânc uitată printre cuvintele din trecut.purtam o conversaţie cu o străină. stăteam faţă în faţă.
 aveam un gust amar.
 i-am spus străinei să nu mai plângă,şi i-am şters prima lacrimă.
 a doua a căzut uşor,timidă şi naivă ca prima dată şi a lăsat urme adânci pe obrazul fetei aparent inocente.
 mi-a şoptit să plec. n-am ascultat-o. aici avea să urmeze cea mai mare greşeală din viaţa mea: am rămas acolo.
 am rămas să îi şterg şi a treia,şi a patrra, şi chiar şi ultima lacrimă. le spusesem să nu mai curgă dar nu mă ascultau.
 mi-a spus că niciun pansament vreodată nu o să îi vindece rănile ce le numea dureroase. i-am sugerat calmante, dar a zâmbit ironic. mi-a spus că sunt insensibilă.
 m-a întrebat dacă iubesc.
 nu am ştiut să îi răspund. nu ştiam ce este iubirea.
 încercam să găsesc răspunsul cercetând adânc înăuntrul meu. ce se întâmpla cu mine? de ce nu ştiam să răspund unei întrebări aşa de simple? eram chiar aşa cum mă numise ea?
 m-am speriat. n-am ştiut de ce încep să văd dintr-o data în ceaţă.. 
 i-am simţit mâna caldă ştergându-mi obrazul.
 "acum înţelegi?" m-a întrebat.
 i-am zâmbit cu căldură. înţelegeam.
am înţeles atunci. purtasem o conversaţie cu străina dinăuntrul meu.
 îmi mânjeam zâmbetul cu fericiri amare.îmi iubeam aceste sentimente din trecut,rămase vii, bătute de vânt într-o seară de vară călduţă,undeva la înălţime.  încercam să le fac să dispară,dar fiecare celulă din corpul meu le striga cu disperare să rămână. am încercat să mă opun...
 dar am pierdut lupta. 
 am pierdut aceeaşi luptă la nesfârşit de multe ori şi simt că o să o pierd mereu.
 ăsta e riscul unor amintiri bine sculptate înăuntru.
 încercând să le smulg,m-am rănit din nou pe mine.
 am jurat să nu mă mai ating de ele.fac parte din mine acum.
doar..

Eu nu stiu sa scriu versuri fericite

ea e... 
ca oricare altă fată anormală.  
care se rătăceşte în zâmbetele oamenilor  
şi rămâne acolo adânc în fericirea lor.
ea e...
ca oricare altă fată fericită azi
doar pentru că a văzut nişte ochi albaştrii pătrunzători,
clipind spre ea.
ea e...
ca oricare altă fată care zâmbeşte   
pentru că a uitat s-o facă cu câteva minute în urmă
când viaţa s-a strâmbat la ea
ea e..
fata cu o dorinţă febrilă de a iubi astăzi
pentru că ieri a făcut-o mai puţin
şi pentru că ştie că mâine o va face şi mai mult.
ea e ..
fata căruia îi scapă o lacrimă
pentru că ştie cât de mult greşeşte
regretând faptele mult prea târziu decât este nevoie.
ea este fata care se teme să spună un adevăr dureros.
ea este fata cu o uşoară empatie pentru cei din jur. în cel mai rău caz.
ea este cea care s-a schimbat atât de mult. mult...
 ea e cea care se cunoaşte atât de puţin pe ea însăşi.
ea este doar cea care va fi mai târziu alta,
pentru că timpul,în final,ne schimbă pe toţi. 
acum.

nu sunt tristă azi,dar îmi place textul

sunt doar lacrimile afurisite ce nu se mai opresc
 şi presiunea din tâmple
 e viaţa mea scrisă undeva, nu stiu unde,
 în cuvinte mărunte
 nu,nu în stele. nu cred în stele sau orice altceva
 ce mă poate veghea de sus.
 nimeni nu mă veghează,sunt doar eu cea
 care îmi sciu destinul pe măsură ce respir,cu fiecare clipă
 pierzându-mi încrederea în mine
 făcându-i pe ceilalţi să dispară din lumea mea,
 căci vreau să rămân unica ce plânge în întuneric.
 fără voi,căci în viaţa mea este vorba doar despre mine.

şi ştii...

ştiu că e greu să mai fiu eu,când toţi din jur mă modelează cum vor
 că's uşor influenţabilă,exact pe placul lor
 sunt prea mică,deşi prea mare lângă toţi
 şi ştiu că daca'r simţi ce simt eu,ar fi cu toţii deja morţi
 îmi tot zic că sunt slabă, dar ştii ?
 având în vedere că viaţa nu'i doar roz,mă mai întreb...
 fără toate astea,cum aş putea supravieţui?

Idei comune

 sunt acelaşi eu, aceiaşi voi
 dar astea nu mai sunt simple versuri
 aruncate pe foi
 trăim în prezent mânjiţi cu'n trecut murdar
 aştept în zadar un altfel de viitor,ştii
 nu mai suntem demult copii..
 s-au schimbat multe de'acum câteva decenii
 avem hip hopu'n sânge
 trăim pe beaturi lente
 în cuvinte şi'ntelesuri permanente.
 nu suntem ca ei
 avem altfel de gândiri şi  idei
 multe s-au schimbat
 iar noi mai avem multe de'arătat
 vorbe de spus,priviri de'ascuns şi sentimente de trădat
 eu,mi-am terminat aici ideea
 şi ţi-am arătat din nou că hip hop'ul este cheia

melodia aici.

Oficial

 Deşi cea mai specială,e o oarecare zi. 
 Vă foarte mulţumesc tuturor .
 De astăzi este oficial. 

Pentru ?

pentru ce a fost şi nu va mai fi niciodată
pentru că mi-ai făcut şi continui să faci lacrimile alea nenorocite să curgă...
pentru că nu ai ştiut să mă preţuieşti atunci când ai fi putut să înveţi
pentru că de fiecare dată când răscolesc amintirile dau peste ce-a fost. pentru ce ai făcut tu să fie.
pentru că atunci când alţii zâmbeau eu plângeam...
pentru că urăsc că trebuie să te iubesc.
pentru...
pentru toate clipele alea..
pentru că tac iar,şi cuvintele alea care merită spuse rămân aici, de unde ştiu că nu mi le vei lua..
nu mi le lua..
pentru şiroaiele de lacrimi.
pentru anii pierduţi..
pentru anii câştigaţi..
şi pentru că mă lăsaţi iar aşa..pustie,neînsemnată şi mai goală ca niciodată
neimportantă, rămân aici şi mă ascund într-un colţişor întunecat
colţul meu pătat cu amintiri...
murdare.
reci.
lasă-mă aici pe veci.
dar,nu. n-am să te mint.
nu mi-e  bine.
mă ascund sub masca mea şi zâmbesc de parcă sunt fericită.
am şoapte. am fiori. am vorbe nerostite. am iubiri.
am plâns,am râs,am promis, am decis.
am crezut,am zâmbit, m-am pierdut..
pentru că mă laşi iar să-ntind collţurile gurii. de parc-aş zâmbi.
pentru că mă laşi iar să mă-nfior şi să plâng.
n-am cerut decât să mă-nţelegi.
dar,pentru ce-a fost, întorc verbele la timpul trecut.
îmi pare rău.
îmi pare rău pentru tot.

Dragii mei, again.

Dragi piţipoance şi cocalari,sinucideţi-vă.
•urăsc pipiţele care trăiesc pe hi5.
•urăsc attention whores'urile.
• le urăsc pe piţipoancele care captează atenţia doar cu părţile lor secsi ale corpului pe care şi le expun cât mai mult pe hi5 alături de nou' limbaj gen " ts, k,sh"- folosite în exces.
• urăsc când te bagi în seamă cu mine numa' ca să îţi faci commuri pe hi5.
• urăsc penalele cu expresiile inventate de ele tipice piţiponcismului .
• urăsc,fireşte, cocalarii ce dau târcoale pe hi5'urile fetelor şi le agaţă cu texte penale - kill yourself!
• urăsc topurile de pe hi5 făcute doar ca să arăţi lumii câte persoane cunoşti tu,gen te crezi important or smth - urăsc să văd cum se ceartă pentru top :|.
• urăsc analfabetismul-cu atât mai mult cel online!- extrem.
• urăsc că există asemenea oameni.
• urăsc că mai nou speciile de genu' nu se mai găsesc numai pe hi5.
• şi cel mai tare urăsc că e epidemie!
[aviz amatorilor,desigur. :*]

+ bonus: "păi de ce nu le spui oamenilor: băi fraţilor,eu sunt o femeie deşteaptă,am luat o olimpiadă la matematică..pe capitală chiar!"

Dedicat vouă,dragii mei.

   În ciuda faptului că îi 'bruiez',să zicem aşa, imaginea "artistică" a blogului meu, vreau ca prin intermediul său,indiferent că persoanele în caz văd postarea sau nu,să transmit un mesaj câtorva persoane,deşi voi generaliza.

Am un singur mesaj pentru ignoranţii/ no-liferii /dobitocii [ şi toate celelalte substantive aparţinătoare de această categorie] care nu încap de mine:
GET 
A
LIFE!
citez: [ pupi-pupi. :* ].

 Imperfect. Situaţia şi timpul..

.cred că nu mai vreau să fiu eu.
nu-ţi dai seama cât poate fi de greu?
lasă-mă să te uit.
lasă-mă atunci,măcar, să ştiu cumva să mă mint
că ştii că  ard lacrimile astea
îmi lasă răni adânci pe obraz
nu mai vreau timpurile demult uitate
nu mai vreau gândurile alea îndepărtate
nu mai vreau bătăile alea repetate
de inimă..
vreau să simt în sfârşit cât e de complicat
vreau sa ştiu că în sfârşit te-am uitat
dar nu pot!
mă-nţelegi?
e atât de greu să zici un ' te iubesc' şi-apoi să negi
încât te pierzi în propriile  minciuni
cât de uşor poate să  fie să faci din nimic minuni?
vreau să te urăsc, vierme,dar nu pot
pentru ura mea amestecată cu iubire se pare că nu există antidot
o văd pe'aceeaşi ea,mereu,unde mă duc
văd aceleaşi minciuni şi regrete, şi vorbe nespuse
aceleaşi margini de drum, şi fapte impuse
mi-ai imprimat în suflet ultimul sărut
şi m-ai făcut să cred că ceva am avut..
dar ştii?
am avut un mare nimic, sunt norocoasă.
pănă la urmă, e mai bine să mă consolez cu ideea ca a fost o farsă
să fi fost totul pe bune ar fi mult mai dureros
am parte de-o infuzie cu durere şi alcool
mă simt ca în al patrulea cer, uitată pe un nor
un nor cenuşiu ce nu mai dispare
şi acum cred că mi-am dat seama de ce soarele în sfârşit nu mai apare
vom avea parte toţi de ninsoare
de suflete reci,înzăpezite
şi vise uitate şi iubite
de cimitire si morminte..
şi cred că vreau ca toate să rămână undeva bine îngropate
la 500 de metri sub pământ
undeva, adânc ascunse.
cred că acum e ceva.. amestecat cu vise nepătrunse
 sentimente bine protejate
aripi frânte
zbor eşuat

 vorbiţi toţi de parcă aţi fost mereu fericiţi
 şi de parcă aş fi singura ciudată
 care a îndrăznit vreodată

sa plângă.

lasă-mă să dau foc amintirilor.

Dispari

 fugi de probleme de parc'ar fi totul perfect
 idiotule, trezeşte-te la realitate, nu te mai purta infect
 eşti o mizerie dacă spui lucrurile în felul tău
 şi ce, crezi că
 mi-ai dezordonat ideile şi ai pus stăpânire pe caracterul meu ?
 aşa crezi tu,nu asta e ceea ce am spus eu
 nu ştii să simţi, nu vezi?
 ce se întâmplă cu tine? dacă nu-i cum vrei tu te pierzi
 ataci cu singura ta armă?ironia ?
 atunci înţeleg. pentru că ironicii sunt defapt acele persoane cărora le e frică de atacul oponent.
 şi atunci mi'ar fi şi mai simplu să-mi dau seama cât poţi fi de dement.
Doar atât

Burned.

 M-aşez, îmi aprind o ţigară, te privesc
    încerc să-mi dau seama ce gândeşti, da' nu reuşesc
     mi-atât de greu  acum 
     să-ţi zic că poţi s-o iei pe alt drum
    când în urma noastră rămâne numai scrum
     mai trag un fum 
      ma'ntreb cât de uşor ţi-e ţie
     şi de ce asta mi se întâmplă tocmai mie ? 
    de ce el acum în locul meu
    şi de ce să mai formăm un noi acum e greu
     şi vreau să uit   
      vreau să te uit
       vreau să uit că-i complicat
     şi c-ai plecat
     şi când îmi va fi dor
 voi răscoli trecutul în căutarea unor 
 amintiri ce nu mai sunt
 avem o dragoste îngropată acum sub pământ
 şi nişte sentimente rătăcite de vânt..

Special.

 Mulţumesc.

că eşti aici, că ai fost acolo.
că vei rămâne.
că mă priveşti în ochi mai frumos ca niciodată.
îndelungat, îmi fixezi iubirea cu privirea.
o  ţii acolo.
o păstrezi.
că mă iubeşti
mai mult decât ieri şi mai puţin decât mâine
că mi te pierzi în priviri.
că ai ştiut să mă câştigi, că ştii să mă ai.
îţi mulţumesc pentru clipele în care am zâmbit.
nu,nu îţi mulţumesc. îţi foarte mulţumesc .
că eşti tu.
că sunt eu.

...pentru tot.
sunt aici si vom fi acolo mereu
la bine şi,cu siguranţă  la greu.
  ..te iubesc.

Norii nu dispar niciodată

am să suspin mereu...
da.de fiecare dată când voi simţi că-i prea greu.
nu mi-e frică de greutăţi
viaţa ne oferă căi de a fi fericiţi prin sute de posibilităţi.
sunt deschisă spre orice sentiment
ascuns în mine.
fără să-l arăt,desigur. da,ştiu că nu e bine.
ştiu că par firavă,inocentă şi copilă
dar să ştii ,parazitule, că  copila asta
aşa naivă cum o vezi
poate face mai multe decât crezi.
îţi pot arăta cum,uşor,
prin simplitatea lucrurilor
îţi induc cea mai dureroasă stare: dezamăgirea.
aşa de uşor cum pot să-ţi arăt şi cât te iubesc doar cu privirea.
aşa că intră mai adânc în aparenţa cuvintelor
ca să-ţi dai seama,fraiere, că nu e chiar uşor
să faci ce fac eu.
să arunci cu înţelesuri de descifrat greu.
ca să înţelegi faza cu îngerul ce prinde aripi de drac
acum,degeaba, odată ce m-ai pornit nu mai tac
deci nu te aştepta s-o fac.
mintea şi inima nu se mai prea înţeleg
nu-mi mai aparţin niciuna.
am obosit să tot fac pe nebuna
tu lasă-mă doar să fiu eu
şi-am să-ţi arăt că să formăm un 'noi' nu-i greu.
oricum nu eşti în stare de nimic.
tot timpul mi-a arătat pân' la urmă că-ţi pasă
nicidecum tu,lasă :-j
aşa că, să ştii de-acum pe viitor
că ai adevărul sub nas,şi că lucrurile nu pot fi
mereu aşa. nu te voi aştepta mereu să vii.
situaţia poate fi mai dificilă decât pare ..
da' ştii cum se zice: după ploaie vine'ntotdeauna soare.
P.S . [ nu mai accept doar curcubee.]

Am nevoie de..

Am nevoie de o seară  , petrecută  pe afară
Să  trec peste această  vară
Am nevoie de o seară  , petrecută  pe afară
Să  trec peste această  vară ...

dezamăgire.

e ceva amestecat cu confuzia
dezordonare de idei
un gust amar pe limbă ..
tăcere .
suspine, dar nu apăsate . nu de durere.
nervi,bătăi de inimă, adevăruri
gânduri ce pot zbura..
înţelesuri,cuvinte complicate în simplitatea lor
singurătate?
bătăi de ceas, timp pierdut .
apropieri depărtate
depărtări apropiate..
fiori.
sentimente?
şi atât, căci între toate astea şi eu
va exista mereu persoana a treia.
fiecare îşi numeste sentimentele şi stările cum vrea
eu pe astea le numesc
dezamăgire.