Probabil eu.

 Am nevoie de ajutor să pot să-mi reiau destinaţia
 Am nevoie de un impuls să-mi pot opri respiraţia
 Am nevoie de-un destin în care să cred
 Am nevoie de un alt drum pe care s-alerg.
 Aleg.
 Mă pierd în propriile-mi amare cuvinte
 Că m-am săturat s-aud doar fraze sfinte
 Când lumea îşi pierde prin trecut sentimente
 Arde.
 Îmi ard pleoapele,nu le pot închide
 Şi aud cum egoismul mă conduce iar şoptindu-mi
 Deschide!
 Deschide-ţi ochii,treci peste durere
 Că fără noi lumea ştii că piere
 Se pierde-n tăcere
 Încetează să mai spere
 Când viaţa e făcută să ne-njunghie mereu şi a două oară
 Când viaţa-i făcută să poată să dispară
 Noi în ce parte privim ?
 Prin ce fraze lungi ne mai amăgim?
 Cu ce inimă mai iubim? 
 Când toate-n jurul meu păr să-mi spună să cedez
 Că totul s-a terminat
 Mă culeg de prin lume
 Măcar am încercat.
 Ne revedem în paradisul meu..